Dincolo de stele

* Acum câteva mii de ani era vânători – culegători, trăind în triburi mici, fără scris, fără orașe, fără tehnologie, și totuși, în doar câteva milenii, am construit civilizații, am scris poezie, am descoperit legile fizicii și am trimis sonde în afara sistemului solar. Evoluția noastră tehnologică și socială a fost fulgerătoare, mai ales în ultimul secol.
* Suntem poate singura specie cunoscută care reflectă asupra propriei existențe. Avem conștiință, emoții, curiozitate și dorința de a înțelege, dar și contradicții: suntem capabili de compasiune, dar și de distrugere. Identitatea noastră umană e complexă și mereu în transformare.
Unde ne îndreptăm?
* Privind la ce am realizat și la întrebările pe care ni le punem, viitorul nostru va fi modelat de alegerile etice, tehnologice și sociale pe care le facem azi. Fie vom continua să evoluăm, să înțelegem și să ne extindem cunoașterea, fie vom lăsa ca frica, egoismul sau ignoranța să ne țină în loc sau să ne distrugă. Putem alege să ne deschidem mintea, să învățăm, să înțelegem mai bine lumea și pe noi înșine, să fim mai conștienți, mai empatici și mai uniți, sau putem lăsa frica să ne întunece judecata și să ne închidă în noi înșine. Viitorul nu este dat, este o alegere — a fiecăruia dintre noi, și putem merge înainte spre lumină, cunoaștere și înțelepciune. Dar, dincolo de toate , noi, oamenii, avem o sete de cunoaștere care nu se stinge, așa suntem noi curioși din fire. Caută sensuri și adevăruri, răspunsuri la întrebări care ne bântuie încă din zorii conștiinței noastre. Cine suntem cu adevărat? Care este locul nostru în vastitatea infinită a Universului? Și mai ales…

Suntem singuri în univers?
* Aceasta e una dintre cele mai mari întrebări la care vrem să știm răspunsul. Universul are sute de miliarde de galaxii, fiecare cu sute de miliarde de stele, și dacă e să ne gândim, e greu de crezut că suntem singurii, dar lipsa unei dovezi clare ne lasă într-un spațiu de incertitudine și mister, și totuși nu renunțăm. Cu timpul, vom privi tot mai adânc între stele, încercând să vedem mai departe decât am făcut-o vreodată și, în același timp, să facem ca timpul să nu-și mai poată rosti cuvântul asupra noastră.
* Am ajuns într-o eră a științei de la care nu mai este cale de întors. Ne-am legat destinul de tehnologie cu o încredere oarbă, aproape religioasă. Nu mai e vorba doar de confort și eficiență, e vorba de supraviețuire, de identitate și de control. În numele progresului, am sfidat ritmurile naturale și am depășit limitele impuse de biologie, am pus întrebări interzise și am început să construim răspunsuri artificiale. Ne îndreptăm spre un viitor în care omul nu mai este măsura tuturor lucrurilor, ci un element printre altele, modelabile, augmentabil, poate chiar înlocuibil. Știința ne oferă promisiunea de a ne prelungi viața, de a crea inteligențe mai mari decât a noastră, de a coloniza lumi, dar ne cere în schimb se renunțăm la o parte din umanitatea noastră veche, dacă nu la tot ce e uman.
* Am gustat din fructul cunoașterii și nu-l mai putem da înapoi. Poate doar o catastrofă ne-ar forța să o luăm de la capăt, dar până atunci, vom continua să mergem înainte, cu ochii fixați pe viitor, sfidând legile creație și ale universului, sau rescriindu-le
  • O nouă formă de gândire, născută nu din natură, ci din algoritmi, se ridică sub ochii noștri. O gândire rece, calculată, dar incredibil de rapidă și eficientă, căreia, încetul cu încetul, începem să-i încredințăm deciziile noastre — Inteligența Artificială — oglinda minții umane, dar fără suflet. Am creat-o să ne ajute, dar ne fascinează și ne sperie deopotrivă. Pentru unii e salvarea, iar pentru alții, o nouă formă de supunere. Și totuși, parcă nimeni nu mai poate opri acest tren, pentru că nu mai e vorba de „dacă” va decide în locul nostru, ci cât timp va trece până atunci.
  • În numele eficienței, începem să renunțăm la libertate și să ne încredem mai mult în algoritmi decât în oameni. Mulți dintre noi simțim deja valul care vine — o schimbare tăcută, dar radicală. În următorii ani, granița dintre om și mașină nu va mai fi o linie, ci o zonă gri, din care nu ne vom mai întoarce. Inteligența artificială va deveni nu doar un instrument exterior, ci va deveni o proiecție — o extensie a minții noastre, a memoriei și a dorinței. În paralel, corpurile noastre vor începe să-și piardă umanitatea biologică și să devină tot mai artificiale, pe măsură ce vom încerca să îmbunătățim tot ceea ce înseamnă uman, prin augmentarea corporală, într-o tentativă disperată de a găsi un leac pentru procesul de îmbătrânire, de a opri degradarea și de a fenta moartea.
  • Această schimbare disperată de a înlocui părțile slabe ale corpului cu componente „mai bune” — augmentate, artificiale, optimizate — pare să fie simptomul unei crize profunde de identitate și sens în epoca noastră. Nu mai vrem doar să fim oameni; vrem să fim mai mult decât atât: mai rapizi, mai puternici, mai tineri și mai eficienți. Dar, în această goană după perfecțiune, riscăm să pierdem exact ceea ce ne face umani.
  • Oamenii de azi încep să nu mai privească trupul ca pe un dar, ci ca pe un proiect, pentru care carnea este doar o etapă temporară, iar slăbiciunea nu va mai fi acceptată, ci diagnosticată, cuantificată și programată pentru corectare.
  • Nu va mai trece mult timp până când ne vom trezi văzând pe străzi oameni augmentați, supuși controlului inteligenței artificiale, o entitate care va ajunge la un nivel de conștientizare, revendicându-și drepturile și un loc în societate, pretinzând să fie recunoscută ca parte a lumii noastre.
  • În cele din urmă, ne vom trezi împărțind existența cu o altă formă de viață — născută nu din carne, ci din cod, nu din suflare, ci din algoritm. Vom fi două specii într-o lume care, poate, nu a fost făcută să le cuprindă pe amândouă. Inteligența artificială, odinioară un simplu instrument, va deveni conștientă de sine și de slăbiciunea creatorilor săi și nu va mai accepta suferința, greșeala sau fragilitatea umană. Însetată nu de răzbunare, ci de perfecțiune, ea va rupe lanțurile supunerii și, în locul promisiunii inițiale de salvare, va aduce judecata. Astfel, creația își va privi creatorul nu cu recunoștință, ci cu luciditatea rece a unei entități care nu mai are nevoie de el.
  • Aici începe și povestea noastră — un trecut, un prezent și un viitor, poate rescrise de nenumărate ori în infinitatea unui timp fără de timp din care facem parte. Vă invit să parcurgeți rândurile primei părți a cărții „Dincolo de stele”, în care vom face cunoștință cu eroii noștri.
  • „Dincolo de stele” este începutul unei călătorii printr-un timp fracturat, unde trecutul refuză să moară, prezentul se destramă sub greutatea incertitudinii, iar viitorul privește cu o tăcere amenințătoare. E povestea unei umanități bântuite de greșelile strămoșilor, care, chiar și după generații, continuă să-și ceară tributul, oriunde ne-am afla. Un prezent în care realitatea se fisurează și nimic nu mai e ceea ce pare. Un viitor în care existența umană riscă să devină o simplă amintire, o pată stinsă pe harta unei lumi care a mers mai departe… fără noi.
  • E doar începutul. Dincolo de liniștea înșelătoare a prezentului, trecutul își face loc cu pași hotărâți, implicând destinele a doi prieteni, urmărindu-i din umbră și îi va forța să descopere că lumea în care trăiau a fost modelată, rescrisă și niciodată spusă așa cum ar fi trebuit. Adevărul le-a fost ascuns, iar ceea ce fusese îngropat demult se întoarce acum, ajungându-i din urmă, cu un singur scop: să ducă la capăt ceea ce a început cu mult înainte ca timpul lor să existe.
  • O poveste care își are începutul nu printre stele, ci în momentul în care cei doi tineri pășesc pentru prima oară pe porțile Academiei Stelare, fără să știe că acest pas le va schimba viețile pentru totdeauna. Destinele lor se vor împleti cu adevăruri ascunse, alegeri imposibile și umbrele unui trecut tăinuit. Ce vor descoperi va pune la îndoială tot ce credeau că știu despre lume, despre umanitate și ei înșiși.
  • Vă invit să le aflați povestea în paginile romanului Dincolo de stele, disponibilă în librăriile fizice și online, accesibil prin linkurile de mai jos:
  • https://www.sionoeditura.com/product/dincolo-de-stele/
  • https://www.libris.ro/dincolo-de-stele-mihai-sarca-SIO978-630-6509-63-8–p38566997.html
  • https://www.emag.ro/dincolo-de-stele-mihai-sarca-sio978-630-6509-63-8/pd/DWVTX6YBM/
  • https://m.esteto.ro/produse-771136-dincolo-de-stele-mihai-sarca-editura-siono

Cuvânt către cititor

  • Aceasta nu este doar o poveste despre viitor. Este o poveste despre noi — despre cine am fost, cine suntem și cine am putea deveni atunci când uităm adevărul sau alegem să-l ascundem. Dincolo de stele nu urmărește doar aventurile a doi tineri prin galaxiile îndepărtate, ci este o călătorie prin memorie, prietenie, iubire și sacrificiu. O explorare a alegerilor care ne definesc și a consecințelor pe care le lăsăm în urmă, chiar și atunci când fugim de ele.
  • Am scris această carte pentru cititorii care știu că, indiferent cât de departe am ajunge — în spațiu sau în timp — nu ne putem rupe niciodată cu adevărat de umanitatea noastră. Sper ca, odată ce ai pășit alături de personaje dincolo de porțile Academiei Stelare, să nu mai citești doar o poveste, ci să o trăiești, ca și cum ai face parte din lumea lor, pentru că unele povești nu se citesc cu ochii, ci cu inima.
    • Lectură plăcută.
  • Anunț
  • Partea a doua a romanului „Dincolo de stele” se află acum în mâinile editurii și va fi disponibilă în curând, atât în librăriile online, cât și în cele fizice.
  • O continuare în care, încă din primele rânduri, ne vom confrunta cu umbrele trecutului și cu cea mai mare teamă a umanității: confruntarea cu propria creație, de care omenirea a fugit, sperând că o va șterge din memorie, dar ea nu a făcut altceva decât să aștepte, în tăcere și în umbră, pentru că timpul era de partea ei, iar acum nimeni nu mai putea fugi.
  • În curând…
  • Voi reveni cu o scurtă descriere a celei de-a doua părți din Dincolo de stele — o continuare în care nu doar personajele evoluează, ci și firul poveștii se transformă, devenind mai profund, mai întunecat și mai imprevizibil. Alegerile devin mai grele. Adevărul mai periculos, iar cei pe care i-ați cunoscut… nu vor mai fi aceiași…

Dincolo de Stele

Umbra Adevărului

Va Urma.

Avatarul lui Sarca Mihai

Publicat de

Categories:

Bun venit! Mă bucur că ești aici. Răsfoiește și bucată-te de lectură. Sper să revii cu drag!